Bike 2 Smile – Zâmbet de biciclistă

iunie 29, 2018

 

Nu e prima dată când Green Dental, prima clinică eco-friendly din România, face campanii frumoase pentru biciclicliști, susținând un stil de viață sănătos și activ, încurajându-i pe oameni să adopte un mijloc de transport alternativ pe două roți. Un exemplu de campanie cu care rezonăm și care ne-ar plăcea să îl vedem și la alte companii. Până pe 31 august, programează-ți o vizită la Green Dental Piața Victoriei și vino cu bicicleta la prima ta consultație. Cât timp bicicleta te așteaptă cuminte în parcarea special amenajată, tu te poți răsfăța cu oferta lor eco-friendly 50% reducere la detartraj / consultație / albire profesională și 20% reducere la obturații și coroane dentare. 

 

Mai multe detalii despre campanie aici.

 

Cum un zâmbet grozav și estetic este extrem de important pentru starea ta de sănătate generală, Green Dental oferă unei bicicliste un voucher de 2000 de euro pentru un Smile Makeover în cadrul clinicii.  Pentru a-l câștiga, povestește-ne până joi, 5 iulie (ora 23h00), într-un comentariu la acest articol o experiență pe bicicletă în care zâmbetul te-a salvat.  Pe 6 iulie,  vom extrage la sorți o biciclistă norocoasă. Mai mult decât atât, TOATE biciclistele care participă, vor primi din partea Green Dental câte un accesoriu pentru bicicletă.

 

 

Ca să te încurajez, hai să-ți povestesc experiența mea, una pe care cu siguranță nu o voi uita niciodată. Eram în clasa a 7-a, într-o tabără în Italia, unde  pe lângă antrenamentele de handbal pe care le aveam, făceam diferite cursuri/ateliere/plimbări. Una din ele a fost ca toti copiii să se urce pe bicicletă și să facă o drumeție prin pădure până la un castel. Doar că eu nu știam să merg cu bicicleta. Zâmbetul meu de copil motivat și sigur că acesta este momentul perfect să învăț să pedalez, i-a cucerit pe doi copii care au renunțat la drumeția lor, special să rămână cu mine. A fost un moment memorabil care mi-a rămas la suflet și în ziua de azi.

22 Responses to Bike 2 Smile – Zâmbet de biciclistă

  • De multe ori mi-se intampla sa rezolv ceva cu un zambet,spre exemplu pe bicicleta,soferii de multe ori sunt nervosi si cand vad si biciclete,parca vad rosu in fata ochilor,eu le zambesc! Si pietonilor de pe trotuar,mai ales celor care imi fac loc,le zambesc si le multumesc!

  • Când învățam să merg pe bicicletă, după două săptămâni de încercări eșuate, eram plină de bube și bandajată pe jumătate de corp. Dar sora mea învăța și ea simultan și find mai mare, imediat ce s-a urcat pe bicicleta mea a reușit, iar zâmbetul de pe chipul eu m-a făcut să continui și așa ne vedem mâine la skirtbike.

  • Foarte frumoasa povestea ta, stai sa vezi cat de amuzanta este si a mea. Biciclesc de cand eram mica, in primul rand pentru ca bicicleta imi ofera un altfel de zbor, zborul pe roti in care simt adirerea vantului, fara sa o controlez ca sa imi pot pastra echilibru, asa cum face orice zburatoare, fie ea de fier sau pene. Sentimentul unic pe care îl am pe o bicicletă este libertatea pe care o simt oriunde sunt sau oriunde mă îndrept. Niciodată nu mă simt obligata să merg pe aceeași carare, când sunt pe un traseu de ciclism. Pot să aleg să merg acolo unde ma duce gandul, iar in zilele noastre a devenit cel mai rapid mijloc de transport, mai rapid decât oricare altul motorizat. M-a ajutat sa invat cateva stradute pe care nu as fi avut voie cu masina. Asa am descoperit un număr semnificativ de magazine, cafenele și pub-uri pe care nu le-aș fi știut niciodată dacă as fi călătorit doar cu mijloacele de transport în comun. Am descoperit pe bicicleta ca rasaritul soarelui imi aduce multa energie si optimism in fiecare dimineața, oricât de neinsemnat ar fi lucrul ce urmeaza a fi facut.
    Inca va mai intrebati cum m-a salvat zambetul pe bicicleta ? O sa va mai spun ceva: intr-o seara, la o plimbare, m-am incadrat gresit, ca nu cunosteam exact zona, stradute mici cu multe intersectii, se circula bara la bara … am batut unui sofer in portiera, am zambit si l-am rugat sa imi faca loc sa trec printre masini, deoarece la intersectie va trebui sa o iau la dreapta nu la stanga cum gresit estimasem eu. Evident ca orice om gadilat s-a lasat impresionat si eu am scapat cu bine de aglomeratie si rataceala.

    • Aveam 5 ani cand am invatat sa merg pe bicicleta Tohan bărbătesc a bunicului meu. Neajungand la șa mergeam intr-o parte printre cadrul bicicletei, ceea ce era foarte dificil in a pune frană. Mergeam la vale pe bicicletă si in fata mea a aparut un card de oi si un magar. Nu am putut frana, asa ca m-am oprit cu bicicleta fix in burta bietului măgar. Intrucat eram mica si nu mă puteam opri din râs, ciobanul m-a iertat ca i-am speriat animalele!

  • Pot spune ca am fost salvata de zambetul meu cand mi-a cazut lantul de la bicicleta. Ma indreptam spre serviciu si dupa ce ca nu stiam cum sa repar mica stricaciune, nu as fi vrut nici sa ma murdaresc. Nu am asteptat prea mult pe trotuar pentru ca cineva s-a oferit sa ma ajute. Din fericire, totul s-a terminat cu bine si nu am intarziat la serviciu. De la acea patanie am decis sa fiu independenta si sa invat cum se pune lantul inapoi la bicicleta. Acum pot spune ca ma descurc singura, dar asta nu inseamna ca nu trebuie sa mai zambesc pe bicicleta. 🙂

  • Cred ca cea mai frumoasă întâmplare legată de zambet si bicicleta este cea care mi-a schimbat viața.. din neatentie, pe bicicleta fiind, m-am dezechilibrat si am intrat în altă bicicleta condusa de un băiat foarte dragut ;)…..cred ca zambetul, scuzele bolborosite si jena mea la-u făcut nu numai să ma ierte, cât și sa ma ajute sa ajung acasa pe jos, bicicleta era deja deteriorată….a urmat apoi o altă întâlnire …si o alta, iar acum ne întâlnim zilnic acasa
    ;).. si, bineinteles ca iesim des cu bicicletele 😉

  • Anul trecut la editia Skirtbike cand ne-a prins ploaie insa cu toate acestea am stiut sa ne bucuram de fiecare moment petrecut cu prietenii indiferent de starea vremii. Keep smiling no matter what!

  • Acum 2 ani, am lasat bicicleta asigurata alaturi de trotineta fiului meu, in parcarea unui Mall! Am plecat la cumparaturi, iar dupa vreo 2 ore, am iesit cu un frappe mare in mana si un suc , cu gandul sa le savuram impreuna afara, inainte de plecare! Cand am iesit, am vazut ca bicicleta era furata, lanturile de siguranta erau taiate, trotineta fiind inca acolo dezlegata! N-am putut sa nu zambesc si sa ma amuz de situatie intrucat aveam un frapee mare cu frisca in mana ! Zambetul m-a salvat sa nu ma enervez! Bineinteles ca am savurat frapee-ul pana la venirea politistilor!

  • Zâmbetul ma ajuta de fiecare data în trafic,asta pentru ca eu merg pe sosea.
    Cea mai recenta amintire a fost când aproape o zi întreagă ma vedeau șoferii ca sunt în spatele lor și încerc sa avansez, eu le zâmbesc și ii și salutam,iar ei se chinuiau sa-mi daca loc ca sa pot trece cu bicicleta când așteptăm la semafor sau era aglomerat. Tind sa cred ca am avut o zi buna!
    P.S. Nu se întâmplă foarte des sa fie șoferii amabili!

  • Experienta mea incepe cu primul meu drum lung cu bicicleta spre mare cu o gasca de prieteni buni. A fost plin de peripetii. Pe langa faptul ca la un moment dat ne-a prins ploaia am reusit sa fac si pana la ambele roti. Imaginati-va ce fun a fost sa schimbi doua camere pe ploaie dar am privit partea frumoasa a aventurii si am inceput sa radem cu pofta de situatie. Zambetul si optimismul m-a ajutat sa vad partea plina a paharului. Asta pana am realizat k am gresit drumul …

  • Îmi amintesc prima mea căzătură cu bicicleta. Menționez că nu era bicicleta mea, ci a unui prieten care mă supraveghea când mergeam. M-am simțit groaznic când am căzut cu bicicleta lui, dar i-am zâmbit și pot spune că am fost salvată de critici și de conversația de după. Deci, zâmbetul m-a salvat.

  • Zâmbetul mă salvează mereu de la a avea o zi proastă. Când merg cu bicicleta și în loc de o vorba urâtă primesc un zâmbet larg sau un tumbs-up pe geam, zâmbetul meu înflorește și mai tare.
    Și tot Zâmbetul mă salvează când ma grăbesc spre birou: zâmbesc frumos în oglinda retrovizoare și mașina din față îmi face loc să trec cu bicicleta 🙂

  • Zilele trecute am participat la Skirt Bike. Aveam bicicleta cumparata de vreo patru ani, dar mereu amanam sa o folosesc. M-a ajutat un prieten sa o pregatesc, am dat cateva ture prin fata blocului si am plecat la eveniment.Pentru ca n-am mai pedalat de cand eram mica, si nici nu am exersat mai mult, am cazut , m-am julit si mi-am rupt si pantalonii.Cei din jurul meu s-au oprit si m-au incurajat sa merg mai departe.L-am spus ca sunt ok, le-am zambit si am continuat cursa.

  • De doua luni merg cu bicicleta la serviciu, dupa ani lu gi in care nu am pus piciorul pe pedala. Ma cam saturasem sa vad fete triste in metrou sau autobuz, eu, fiind o fire zambitoare, si pusa pe glume, chiar si dupa 8 ore petrecute la birou. Ce sa spun…cand oua, ma dezlipesc cu greu de bicicleta, pt a merge cu autobuzul…dar imi caut cat de curand o pelerina mare:). Diferenta? Mai multe zambete atat pe trotuar cat si din masini…nu mai zic, atunci cand ma stau la semafor sau cand intalnesc alti biciclisti:) asa ca…va recomand mersul pe bicicleta si zambetul la purtator:)))

  • Zambetul m-a scapat de amenda!

    De obicei port echipament de protectie cand ies cu bicicleta, mai ales cand pedalez pe sosea.
    Dar intr-o zi am plecat fara casca (renovam si aveam casca bagata printr-o cutie).
    In prima intersectie m-a oprit un politist! Zambetul m-a ajutat sa scap doar cu un avertisment 🙂

    Keep on smiling!

  • Zambetul ma ajuta de fiecare data cand merg pe bicicleta pentru ca fiind putin mai impiedicata si pentru ca imi e tare frica de masini cand merg pe o strada unde nu exista pista special amenajata, iar pe trotoar nu e spatiu, zambesc inocent soferilor si sunt foarte amabili cu mine si imi acorda prioritate desi uneori nu ar trebui 🙂

  • Un zâmbet te ajuta atunci când ești in dificultate, când ești in preajma copiilor sau când pur și simplu optimismul te caracterizează. Eu îmi amintesc prima mea experiența mai serioasă pe bicicleta. Mergeam pentru prima oară mai mult de 100 de km pe bicicleta și ritmul grupului era destul de alert. Eram ultima care ajungea la “pauze” și țineam grupul pe loc mai mult timp. Bineînțeles ca eram “toată un zâmbet” și ca nimeni nu se putea supăra pe mine (ps: la întoarcere mi-am luat un avans de 2h și eram tare mândra când ma depășeau ceilalți, pentru ca nu mai eram ultima – deși riscam sa fiu iar un zâmbet face cât 1000 de cuvinte!

  • Buna,

    Obijnuiesc cand ies cu bicicleta sa ma dau cu ruj, imi sta si bine si imi protejez si buzele:).Fetelor credeti ma un ruj si un zambet inocent fac minuni in trafic:d.Pe mine ma ajuta de fiecare data,ador cand soferii cedeaza trecerea desi vezi ca sunt grabiti, dar ii topeste un zambet cald:)Nu mai zic de zamebetul pe care il oferi politistului care vrea sa te amendeze,acela este special:dDeci fetelor propun sa zambim cat mai des posibil, asa ne sta cel mai bine.
    O seara frumoasa

  • Povestea zambetului meu vine din lucruri simple ca atunci cand nu imi gasesc bicicleta acolo unde am legat-o si descopar ca prietenul meu a dezlegat-o si ma asteapta sa mergem acasa :). Cea mai frumoasa surpriza,zambetul ajunge pana la urechi!

  • zambetul adevarat era la tara in vacante cand mergeam cu bicicleta pe poteci si ulite toata ziua, fara tablete si alte accesorii si tare frumos era

  • O experiența, pe bicicletă, în care zâmbetul m-a salvat, a fost concursul MTB – “La Broaște”, de anul trecut.
    Intr-o zi de Mai, în dimineața căreia ploua cu găleata, avea să se dea stratul competiției. Ma aflam sub umbrelele amenajate la locația din Sitaru, alături de mai mulți cicliști curajoși care, în pofida vremii deloc prietenoase, au ales să nu abandoneze competiția și să se aventureze în cursă.
    Odată luat startul, ploaia era din ce în ce mai deasă, bălțile pe măsură, noroiul extrem de lipicios, iar traseul extrem de provocator. În timp ce pedalam, cumva împotriva naturii, pentru că bicicleta devenea tot mai grea, întrucât noroiul încărca îngrozitor, am realizat faptul că, efortul depus, era din ce în ce mai mare. În încercarea de a mă mobiliza și pentru că îmi doream să termin cursa, mi-am amintit amintit ceea ce citisem, într-un articol, nu cu mult timp în urmă. Și anume, faptul că, un studiu a demonstrat, cum că, zâmbetul periodic din timpul curselor sau al antrenamentelor solicitante, poate fi o modalitate eficientă de relaxare și de reducere a senzației de efort. Genial gând, pus imediat în practică! Nu vreți să știți cum arătam plină de noroi, nu doar pe bicicletă, ci și din cap până în vârful picioarelor, însă cu gura până la urechi, pedalând de zor, dar tot astfel trecând și linia de finish.
    Ei bine, zâmbetul acesta din timpul cursei mi-a adus un loc 1, pe podium, la primul concurs MTB la care am participat. ‍♀️
    Așa că, fetelor, ZÂMBIȚI mai des! Zâmbetul , este un gest atât de lipsit de efort, dar care, vă poate salva în nenumărate situații.
    And remember “Life is short. Smile while you still have teeth.”! ☺️

  • Prima Mea Bicicleta:
    Eram destul de „maricica” ca sa ma mai sper si sa mai astept ca poate voi primi cândva drept cadou o bicicleta!
    Deci, M-am hotărât:
    Am plecat Spre serviciu cu masina, am parcat lângă cea mai apropiat stație de metrou de lângă casa si M-am decis: „astăzi îmi iau bicicleta!”
    Era o zi calda si minunata de vara (2 Iulie 2014), am așteptat răbdătoare sa treacă ziua de munca si M-am repezit in primul magazin de biciclete pe care il ochisem din timp.
    Prima mea bicicleta trebuie musai sa aibă un coșuleț, un claxon mare roz ca o bomboana si evident, un cablu roz, asortat (as fi avut mult mai multe preferințe, evident, dar din fericire oferta era limitată)….
    Pai, altfel cum !
    Înarmată astfel, dotata si cu o fusta ascultătoare din bumbac, M-am aruncat in jungla urmbana.
    Am uitat sa precizez ca experiența mea de mers cu bicicleta era foarte limitată, dar curajul si entuziasmul nu lipseau.
    In prima etapa, zâmbetul meu era mai mult decât palid, in schimb ceilalți participării din trafic aproape ca erau cu zambetul pana la urechi …
    Aveau si de ce: loviturile mele sistematice de bordura, coșul, cablul si claxonul roz erau de senzație!
    Dupa ce M-am acomodat cu stada, toată experiența de a merge in trafic cu bicicleta a fost o permanenta sursa de amuzament!
    Primești un jet de lichid de parbriz cand treci pe lângă o masina, ii oferi un zâmbet larg si scapi cu bine de valul 2….
    Stai cuminte la semafor si vezi un șofer încântat sa faca dreapta înaintea ta, ii oferi un zâmbet larg si fericit si realizează repede ca poate sa iti dea chiar si tie prioritate de dreapta..
    Te trezești uneori cu o întrebare „aruncată” din mers pe geamul mașinii, de ce mergi cu
    Bicicleta pe strada???… ii oferi un zâmbet de zile mari, iar ce mai zici.., oricum nu se mai aude..
    îmi place sa cred ca zâmbetele si bicicletele pot salva lumea si poate chiar si dragul nostru Bucuresti!

    La cat mai multe zâmbete si la cat mai multe biciclete!
    Semnat, Eu si bicicleta mea

Lasă un răspuns